reSet

Știința somnului

Somnul este o perioadă de activitate redusă asociată cu o anumită postură, la om de obicei întins, cu ochii închiși, în timpul căreia gradul de răspundere la stimulii externi este scăzut. Somnul este o stare ușor reversibilă, spre deosebire de alte stări de conștiență redusă precum coma sau hibernarea.


Etapele somnului

Noaptea, de cum punem capul pe pernă, urmăm, în general, două etape. Prima, numită somn lent sau somn NREM (eng. „Non Rapid Eye Movement”) include patru stadii ce se întind pe 75% din perioada de somn: faza 1 de adormire și somn ușor, faza 2 de deconectare, reglare a respirației și a ritmului cardiac și scăderea temperaturii corporale, fazele 3-4 de odihnă în care presiunea arterială scade, respirăm mai încet, iar mușchii se relaxează. A doua etapă, numită somn paradoxal sau REM (eng. „Rapid Eye Movement”) se desfășoară după 90 de minute după ce omul adoarme. E faza cea mai agitată a somnului din punct de vedere cerebral, visezi, ochii se mișcă dintr-o parte în alta, iar corpul se relaxează pe deplin.

Ce se întâmplă când dormi?

Schimbările fiziologice care se petrec în timpul somnului sunt multiple. Numeroși indicatori care nu înregistrează variații mari în timpul stării de veghe, precum temperatura, presiunea arterială, nivelul de oxigen, de dioxid de carbon sau nivelul glucozei, în somn se modifică. De exemplu, temperatura și presiunea arterială scad. Alte funcții fiziologice precum activitatea cerebrală, respiratorie și cardiovasculară, care înregistrează variații considerabile de-a lungul zilei, devin constante noaptea, în anumite faze ale somnului.

Activitatea cerebrală

De-a lungul timpului, numeroși cercetători au considerat somnul ca fiind o perioadă în care creierul încetează să mai funcționeze, însă rezultate recente au indicat faptul că în timpul somnului se înregistrează activitate cerebrală. În schimb, pe măsură ce organismul adoarme, activitatea sau „mișcarea” neuronilor în corp scade progresiv. Aceiași neuroni care par să circule aleator și variabil în starea de veghe înregistrează o activitate mult mai coordonată și sincronizată în timp ce organismul se află în primele faze ale somnului.

Temperatura corpului

Mai deștept decât crezi, corpul fiecăruia dintre noi utilizează un proces de termoreglare, adică își aduce temperatura la nivel optim prin diverse „metode” fizice precum tremuratul, transpirația, creșterea presiunii arteriale, etc. Înainte de a adormi, corpul tău începe să piardă din temperatură. Pentru că ești mai rece în timp ce dormi, te miști mai puțin în somn, străduindu-te să consumi cât mai puțină energie.

Activitatea cardiovasculară

Știi bine, inima îți bate constant și nu-și ia liber de sărbătorile legale. Însă și ea are nevoie de odihnă, adică de o perioadă în care să încetinească și să „respire”. Asta se întâmplă în timp ce dormi. Spre deosebire de starea de veghe, în primele etape ale somnului pulsul și presiunea sanguină înregistrează scăderi, în timp ce în etapa de somn profund se intensifică. Acelea sunt momentele în care bărbații, de exemplu, pot avea erecție spontană.

Activitatea fiziologică

Este și ea redusă în timpul somnului. De exemplu, rinichii încetinesc și produc mai puțină urină (compară de câte ori te trezești pe noapte pentru a merge la toaletă cu frecvența cu care o folosești în timpul zilei). Însă anumite aspecte fiziologice sunt mai active noaptea decât ziua. De exemplu, hormonul creșterii este secretat mai intens în timp ce dormi decât în starea de veghe. De asemenea, anumite procese implicate în digestie și refacere celulară ating niveluri mai ridicate, cercetătorii concluzionând că somnul este responsabil, în principal, de două mari aspecte din viața omului, anume de creștere (de aceea copiii dorm mai mult) și de refacere.

Schimbări la nivel respirator

Și felul în care respirăm se modifică în timp ce dormim. Dacă îți analizezi respirația în timpul zilei, îi vei observa caracterul neregulat. Nu respiri constant, în același ritm, pentru că vorbești, mănânci, te antrenezi fizic, stai în diferite poziții, treci prin diferite stări, etc. În somn, nu ai prea multe lucruri de făcut, prin urmare respirația urmează un parcurs constant, mai lent. În etapa de somn profund, însă, respirația revine la forma neregulată.

Optim pentru organismul uman este un somn de 7 până la 8 ore pe noapte (nu mai mult, nu mai puțin). Orice dereglare în ce privește somnul, de la lipsa capacității de a dormi, până la un somn incomplet sau mult prea lung, atrage cu sine numeroase probleme de sănătate, stări de nervozitate și lipsa productivității. În prezent, aproximativ 30% din populația planetei suferă de o problemă legată de somn.

ShareShare on FacebookShare on Google+Pin on PinterestTweet about this on TwitterEmail this to someone

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *