reSet

Știința meditației (II)

Diferitele forme de meditație sunt deseori asociate cu numeroase ameliorări ale diverselor simptome ce cauzează disconfort, fiind recomandate fie ca parte din tratamentul anumitor afecțiuni fizice, dar mai ales ca tratament complementar psihoterapiei. Studiile arată că persoanele care practică meditația cu regularitate tind să fie mai agere, mai productive și să proceseze informații mai ușor și mai eficient.


Beneficiile meditației

Numeroase cercetări în domeniul neuroștiinței leagă astăzi aspectul cerebral de activitatea de meditație. Spre exemplu, un studiu realizat în California în 2012 arată că creierul persoanelor care meditează în mod constant tinde să prezinte mai multe așa-numite „șanțuri”, care conduc la o îmbunătățire a recepției și interpretării de informații. Astfel, meditația a fost asociată cu o capacitate mai mare de a lua decizii, de a memora informații, cât și cu capacitatea de a fi atent pe perioade îndelungate.

Alte studii au observat că meditația duce în timp la așa numita „îngroșare” a scoarței cerebrale, ce îi face pe practicanți mult mai rezistenți la durere. O altă cercetare menționa o creștere în volum a materiei cenușii și beneficiile aduse la nivelul ritmului cardiac și al respirației, ceea ce conduce la îmbunătățiri cognitive, emoționale și legate de imunitate. Aceeași creștere în materie cenușie, un jucător-cheie în sistemul nervos central, aduce o stare benefică la nivel mental, mai mult optimism și stabilitate emoțională și mai multă atenție și grijă în viața de zi cu zi. S-a demonstrat că meditația are efecte în ceea ce privește îmbătrânirea, date de activitatea cerebrală mai eficientă, dar și în menținerea capacității cognitive pe perioade îndelungate. Cu alte cuvinte, cei ce meditează constant au toate motivele să se simtă mai tineri, mai plini de viață și mai inteligenți.

Oamenii de știință care s-au ocupat de analiza proceselor cerebrale în timpul meditației au conchis că cei ce practică această metodă de deconectare sunt mai puțin predispuși la stări de anxietate și depresie, în timp ce depresivii și anxioșii susțin că meditația îi calmează și le redă treptat energia și optimismul.

Meditația e de asemenea responsabilă de o reducere considerabilă a nivelului de stres. Studii recente au arătat că, în doar opt săptămâni de meditație, participanții pot simți efectele. Comparații între persoane care meditează și cei care nu practică meditația au arătat că primii sunt mult mai eficienți în ce privește lucrul sub presiune și multitaskingul. Motivul, spun oamenii de știință, ar fi faptul că meditația scade nivelul cortizonului, un hormon al stresului. Poate de aceea numeroși lideri și vorbitori în public aleg să se reculeagă câteva minute înainte de discursuri și să mediteze în liniște, dorind să se calmeze și să scape de stres în pragul unui eveniment important.

Oamenii creativi înclină spre meditația OM (eng. „open-monitoring”), menită să genereze idei. La polul opus față de meditația bazată pe concentrare, practicanții meditației OM sunt îndemnați să înregistreze în fiecare moment ceea ce trăiesc și experiențele prin care trec.

Nu în ultimul rând, meditația aduce un surplus de empatie, mai ales prin tipurile îndreptate spre dragoste, bunătate și compasiune. În cadrul acestor sesiuni, practicanților li se cere să se concentreze pe sentimente de afecțiune, compasiune și înțelegere. Folosind imagistica prin rezonanța magnetică funcțională aplicată pe novici și pe călugări budiști (cu peste 10.000 de ore de meditație la activ), cercetătorii au putut observa cum stimulii emoționali luminau părțile din creier legate de empatie. Rezultatele au arătat că activitatea cerebrală a călugărilor budiști genera un nivel mai profund de răspuns empatic față de cel identificat în analiza activității cerebrale a novicilor. Extrapolând, oamenii de știință au conchis că un om care meditează este mai empatic.

Cu ce frecvență să practici meditația?

Iată o întrebare la care e greu de răspuns, iar răspunsul în sine variază de la caz la caz, de la individ la individ, în funcție de capacitatea fiecăruia de a se concentra sau deconecta pe perioade mai lungi. Pentru a vedea niște rezultate benefice cât mai curând, se recomandă, însă, să se înceapă cu câte două ședințe a câte 20 de minute zilnic. Desigur, poți opta pentru o sesiune de meditație mai lungă sau chiar doar pentru una de 20 de minute, însă progresul se va vedea mai greu. Nu uita că și creierul este un mușchi ce trebuie antrenat, iar capacitatea de a da „shut-down” periodic este una râvnită și greu de atins fără exercițiu. În stadii avansate, se poate ajunge la ore de meditație pe zi (dacă ai timp și interes) sau la o stare de meditație activă, putând medita în timp ce te ocupi cu orice altceva.

ShareShare on FacebookShare on Google+Pin on PinterestTweet about this on TwitterEmail this to someone

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *