reVitalize

De la cherhana, la Asociația Română despre Mâncare

Într-o zi de vară, în anul 2014, când soarele dogorea mai tare, împreună cu colegii inspectori pentru siguranța alimentelor din Comandamentul Estival, departament care controla unitățile de pe litoral, am vrut să testăm eficiența sancțiunilor pe care tocmai ce le acordaseră cu o săptămână în urmă și am verificat din nou localurile cu probleme. Printre ele, o cherhana la care, ca să ajungi, trebuia să parcurgi câteva sute de metri prin căldură, pe nisipul care ardea.


Am chemat reprezentantul unității, ne-am prezentat și i-am spus scopul vizitei noastre, iar, la final, l-am sancționat din nou și am decis închiderea activității în unitate. Nici spatiul, nici instrumentele sau starea personalului nu erau corespunzătoare, și, deși cherhanaua vindea iluzia unor produse proaspete (prețul era pe măsură), congelatoarele erau pline cu rapane, midii și alte fructe de mare congelate, fără a se putea intui când anume au fost recoltate și înghețate. Mai mult, vasele în care fusese preparată salata de icre invitau, în ziua aceea, toate muștele de pe litoralul bulgăresc și românesc la un festin pe cinste.

Ulterior, înșiși prieteni de-ai mei m-au tras de urechi: Cum am putut închide un loc atât de pitoresc și cool? Unde vor mai mânca ei acum, când de luni de zile plănuiau să descindă pe motoare în zonă? Prieteni care fac parte din categoria părinților care ar spăla imediat cu furtunul mărul căzut din mâna copilului în încercarea de a combate microbii (Da, da. Microbii. Acele făpturi urâte din reclamele pentru soluțiile de curățat buda, care se dezvoltă nu doar pe, ci și în produse cu compoziție organică.), au fost șocați că am decis închierea unui local care hrănea sute de oameni zilnic, profitând de naivitatea unor nostalgici hippie.

O asociație cu și despre mâncare

Într-o lume avidă de extraordinar, scandalul alimentar este întotdeauna un prilej de influențare a consumatorului și de „lovituri” între companii pentru o cotă de piață mai bună. În timpul acestor veritabile războaie, consumatorul de alimente este întotdeauna o victimă pentru că interesul pentru mâncare este la fel de vechi ca și omul însuși, iar informațiile sunt complexe și uneori greu de verificat. Dacă un sfert din bugetul pentru promovarea produselor alimentare hiperprocesate ar fi utilizat pentru promovarea unui comportament alimentar echilibrat, incidența obezității infantile și a celorlalte boli asociate alimentației s-ar înjumătăți.

Cunoștințele limitate ne expun adesea la forme diverse de păcăleală. Spre deosebire de celelalte tipuri de frauda, fraudele de natură alimentară, însă, pot să ne otrăvească. Acesta e un motiv suficient să nu mai vrei să ai de-a face cu astfel de comercianți, ba chiar să iei măsuri, ca cele cu care am continuat. Așa am decis atunci să pun bazele unei asociații despre mâncare. Asociația Română despre Mâncare (ARM) a fost înființată în 2015 și vrea să povestească despre alimentele pe care le consumăm și despre relația echilibrată a omului cu acestea. Totodată, are în vedere inițierea unor proiecte de informare, educare și promovare, toate despre mâncare și adevăratele provocări și amenințări legate de alimente. Membru al asociației poate fi orice persoană interesată să se implice în proiectele ARM.

ShareShare on FacebookShare on Google+Pin on PinterestTweet about this on TwitterEmail this to someone

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *