reShape

Cât de flexibil trebuie să fii?

Odată cu popularitatea yoga și a altor concepte legate, printre altele, de flexibilitatea corporală, a-ți putea folosi corpul într-o varietate de mișcări a devenit aproape o modă. Stretchingul se regăsește pe lista multor antrenamente, în special ale celebrităților, și e intens promovat de atleți și antrenori care susțin că nicio activitate fizică nu ar trebui inițiată fără acest proces de flexibilizare musculară. Pe concepte de stretching se bazează numeroase activități fizice, de exemplu baletul, care, la fel ca yoga, militează pentru exerciții de anduranță în anumite poziții sau de întindere a musculaturii prin repetări scurte, susținând că, în timp și cu exercițiu, musculatura va căpăta flexibilitate.


Puțină anatomie

În mișcare, sunt implicate în principal oasele, mușchii și articulațiile, ordonate astfel după gradul de flexibilitate. Articulațiile sunt locul unde se întâlnesc două oase, sunt cele mai flexibile părți dintre cele implicate în procesul de mișcare și funcționează asemănător cu o balama. Mușchii sunt elastici (ia o bucată de carne și întinde-o; observă cum revine la forma inițială), dar pot suferi și deformări plastice, adică permanente (dacă întinzi prea tare, la un moment dat carnea se rupe). Spunem că oasele, sub presiune, se deformează în principal plastic, adică se rup, deși, la nivel microscopic, ai observa și acolo mai întâi o deformare elastică, dar de foarte scurtă durată.

Când vorbim de stretching, de flexibilizare, accentul cade pe musculatură. Motivele sunt evidente acum: mușchii sunt singurii cu care poți lucra pentru a le crește considerabil gradul de flexibilitate (vezi experimentul cu bucata de carne). Însă gradul lor de întindere și viabilitatea teoriei potrivit căreia poți deveni mai flexibil decât ești sunt îndelung dezbătute de teoreticieni. Asta pentru că, deși consistența mușchilor le-ar permite să se întindă suficient, spațiul pe care îl ocupă în corp e limitat de tendoane și articulații. Cu alte cuvinte, nu-ți vei putea întinde mușchii mai mult decât e loc, oricât ai încerca și orice exerciții miraculoase ai parcurge.

Teoriile legate de flexibilitate

Există nenumărate studii și ipoteze despre flexibilitate și au în principal legătură cu ceea ce poți face pentru a te mișca mai ușor, asemeni unui copil. Se spune că prin yoga, concept bazat pe întindere musculară, mai ales în stadiile avansate, vei deveni mai flexibil. Asta pentru că vei dezmorți mușchii, învățându-i să fie elastici. Conceptul, deși cu rezultate vizibile la nenumărate persoane, este contrazis de anumiți teoreticieni care pretind că yoga, alături de alte metode de stretching, nu te fac mai flexibil de fapt, ci că te naști oricum flexibil deoarece această flexibilitate vine din articulații și din caracterul elastic al mușchiului (nu există mușchi sănătos rigid). De ce simți că te ascultă mai ușor corpul când practici yoga sau stretching? Pentru că, spun unii cercetători, mintea ta e mai puternică și învăță în timp să gestioneze durerea. Odată trecut pragul psihologic al durerii, îți vei putea folosi corpul la capacitate maximă. Cu alte cuvinte, practici yoga mult mai mult pentru minte decât pentru corp.

Alte cercetări spun că stretchingul făcut corect, inclusiv yoga, nici nu ar trebui să doară pentru că, de fapt, nu ar avea ce. Oasele nu dor pentru că sunt rigide, deci nu-și modifică forma, articulațiile nu dor pentru că sunt flexibile, iar mușchii sunt și ei elastici. Ce doare de fapt? Rezistența pe care o opui. Poți testa teoria, încercând treptat să localizezi efectul când întinzi musculatura și să te concentrezi pe a nu-ți mai încorda mușchii pe care vrei să îi flexibilizezi, lăsând corpul să îi tragă. De asemenea, înțelegerea sursei durerii, care are de obicei legătură cu frica de a te răni, îți poate aduce rezultate mai bune. Data viitoare când te așezi într-o poziție complicată, gândește-te la ce se întâmplă în corpul tău, ce doare de fapt și cum poți controla durerea, slăbind tensiunea în zona respectivă.

Stretching înainte de exercițiu fizic

Depinde desigur de scopul pentru care îți dorești să crești în flexibilitate. Poate vrei să treci la un nou nivel în yoga sau poate vrei să faci șpagatul care nu ți-a ieșit niciodată. Profesional vorbind, cercetătorii militează pentru un grad moderat de flexibilitate. Flexibilitatea scăzută te împiedică să execuți o mulțime de mișcări și te predispune la accidente, dar același lucru se întâmplă și în cazul persoanelor mult prea flexibile, al căror corp nu mai simte durere când stă în poziții neobișnuite, prin urmare nu mai are instinct de conservare și e vulnerabil în caz de pericol.

Încălzirea musculaturii înainte de efectuarea anumitor exerciții este și ea subiect de controverse și depinde de tipul de sport pe care îl practici. Întinderea musculaturii înainte de antrenamente, deși flexibilizează musculatura, te face mai puțin rezistent fizic (mușchii tăi sunt mai slăbiți pentru că și stretchingul presupune un efort considerabil dacă este executat corect). Prin urmare, este indicată în cazul sportivilor care practică activități ce le solicită flexibilitatea, dar contraindicată celor care se bazează pe forță și care trebuie să-și păstreze din energie și rezistență pentru exercițiile pe care le execută.

Ce e de reținut de aici? Că nu există soluții miraculoase și teorii general valabile. Că data viitoare când primești rețete, e bine să le analizezi și să le încerci. În cele din urmă, benefic și eficient este ce face bine corpului tău și ce-ți aduce ție rezultate.

ShareShare on FacebookShare on Google+Pin on PinterestTweet about this on TwitterEmail this to someone

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *