reVitalize

Carbohidrații

Deşi au o reputaţie proastă şi lumea se fereşte în general de carbohidraţi şi calorii, acest lucru este cum nu se poate mai greşit. Carbohidraţii reprezintă “combustibilul” nostru, sursa noastră zilnică de energie.


Cum funcţionează?

Carbohidraţii sunt transformaţi, în timpul procesului de digestie, în glucoză (zahăr). Glucoza reprezintă energia pe care organismul o foloseşte zilnic, însă acest zahăr poate contribui la creşterea în greutate atunci când ingerăm o cantitate prea mare de carbohidraţi şi nu o consumăm prin exerciţiu fizic.

Există două tipuri de carbohidraţi:

Carbohidraţi simpli (rafinaţi) – reprezintă categoria carbohidraţilor “răi”.  Zahărul, făina rafinată, pastele din cereale rafinate, orezul alb, biscuţii, dulciurile, alcoolul – toate produsele alimentare procesate intră în această categorie. Acestea sunt lipsite de fibre ca urmare a procesului  de rafinare, şi ca atare, sunt digerate şi absorbite rapid în sânge. Acest lucru determină fluctuaţii mari ale indicelui glicemic. În cazul cerealelor procesate, prin digestie, ne este furnizată o doză mare de energie, până în orele prânzului, când nivelul zahărului din sânge scade şi avem o poftă de mâncare exagerată (corpul încercând astfel să îşi reechilibreze nivelul de zahăr din sânge).

Carbohidraţii complecşi (nerafinati) – reprezintă categoria carbohidraţilor “buni”. Toate alimentele naturale, cât mai puţin procesate, fac parte din această categorie: cerealele integrale (neîndulcite artificial!), fasolea, orezul brun, legumele şi fructele. Aportul mare de fibre din aceste alimente determină o digestie lentă, eliberează mult mai stabil zahărul în sânge şi oferă o senzaţie de saţietate îndelungată.

Am menționt mai devreme faptul că aceşti macronutrienti, carbohidraţii, sunt înţeleşi greşit de foarte multă lume. Ca urmare, există multe diete care elimină total carbohidraţii, însă odată cu aceştia, elimină şi multe alimente pe care le plasează eronat în categoria carbohidraţilor!

Denumirea de carbohidrat poate fi asociată cu orice aliment care conţine zahăr în mod natural sau adăugat.

Alimentele procesate precum pâinea, mezelurile, caşcavalul, faina albă, etc., au fie zahăr adăugat în timpul procesului de rafinare/tratare, fie au fibrele înlăturate (în cazul cerealelor, a făinii, a orezului), ceea ce favorizează absortia lor rapidă în sânge sub formă de zaharuri (vezi carbohidraţii simpli).

Alimente care nu conţin carbohidraţi

  • Carnea neprocesata de pasăre, vită, porc, miel, peşte, crustacee (crab, crevete, homar), moluşte.

Băuturi care nu conţin carbohidraţi

  • Apa, cafeaua şi ceaiul

Grăsimi care nu conţin carbohidraţi

  • Grăsimi vegetale precum avocado, uleiul de struguri, de măsline, de floarea-soarelui, de soia, de canola, de arahide, de susan, etc.
  • Grăsimi animale precum uleiul de peşte

Produsele lactate conţin, de obicei, zaharuri simple, însă au un nivel scăzut de carbohidraţi. Singurul produs lactat care nu conţine carbohidraţi este untul.

ShareShare on FacebookShare on Google+Pin on PinterestTweet about this on TwitterEmail this to someone

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *