reSet

Anxietatea, o realitate a zilelor noastre

Cu toții trăim anxietatea din când în când. Situațiile stresante precum finalizarea unor lucrări la termene limită sau participarea la evenimente sociale importante adesea activează în noi o starea de frică, teamă sau neliniște. Resimțirea unui nivel mediu de anxietate ne poate ajuta în activarea și pregătirea pentru procesul de pregătire sau confruntare cu situația specifică, ceea ce în psihologie numim “anxietate pozitivă”.   


Însă, atunci când frica și îngrijorările capătă forme extreme, anxietate nu mai are funcție de motivare și se transformă într-o stare care afectează funcționarea noastră de zi cu zi. Frecvența și intensitatea anxietății, pot transforma această resursă în anumite situații, într-o mare problemă în alte situații. Partea bună este că majoritatea persoanelor cu stări de anxietate trăiesc recuperări considerabile dacă beneficiază de informațiile și recomandările psihologice adecvate.

De câte tipuri este anxietatea?

Anxietatea ca stare are mai multe forme și caracteristici specifice:

„Mă îngrijorez în legătură cu orice, chiar și atunci când nu am un motiv anume.”

  • anxietatea generalizată are ca elemente definitorii frica și îngrijorarea în legătură cu mai multe domenii ale vieții, de pildă: situația financiară, starea de sănătate, rezultatele școlare, relația de cuplu, participarea la manifestări sociale etc. Dacă pentru cei mai mulți dintre noi aceste îngrijorări sunt obișnuite și ușor gestionate, pentru alte persoane frica și neliniștea par să fie extrem de supărătoare și adesea distrag atenția individului de la sarcinile cotidiene – astfel încât îngrijorarea devine o strategie ineficientă de rezolvare a problemelor;

„Simt că voi înnebuni sau voi murii.”  

  • starea de panică implică momente intense și copleșitoare de teroare și pericol iminent. Cea mai mare frică a persoanelor care se confruntă cu această dificultate este teama de manifestare a următorului atac de panică – teamă care face ca mintea să devină extrem de vigilentă la manifestarea fiecărei reacții somatice cu intensitate variată;

„Nimeni nu are o astfel de frică, este banal, nimeni nu mă înțelege, nici eu nu mă înțeleg.”

  • fobiile specifice reprezintă o altă manifestarea a stării de anxietate și implică frica intensă, legată de anumite obiecte sau situații specifice. În această categorie putem include frica: de animale, de zborul cu avioane, de expunere la anumite situații publice etc.

„Odată ce am intrat la duș îmi este foarte greu să ies. Uneori îmi fac igiena personală mai multe ore. Ce nu este în regulă cu mine?”

  • starea obsesiv – compulsivă este caracterizată de gânduri (obsesii) persistente, incontrolabile, neplăcute și o serie de rutine sau ritualuri (complusii) în care persoana se implică pentru a încerca să se protejeze și să prevină materializarea unor catastrofe. Exemple de comportamente compulsive sunt: spălatul repetitiv pe mâini sau curățarea excesivă a casei datorită fricii de germeni or verificarea repetată a muncii pentru a elimina erorile;

„Simt că totul s-a oprit atunci..,fiecare zi îmi aduci retrăirea acelui momente. Este atât de multă singurătate în viața mea.”

  • persoanele care au suferit traume fizice sau emoționale de genul dezastrelor naturale sau accidente grave or crime pot să dezvolte o stare de stres post – traumatic. Gândurile, emoțiile și comportamentele devin serios afectate de reamintirea evenimentului traumatic uneori și la mai multe luni sau mai mulți ani după experiența traumatică.

Simptomele de genul frică extremă, respirație sacadată, palpitații crescute ale inimii, insomnii, stări de greață, tremur sau leșin sunt exprimări frecvente ale stărilor de anxietate. În trecut anxietatea era o problemă de sănătate mintală întâlnită preponderent la adulți, în zilele noastre numărul copiilor și adolescenților cu anxietate a crescut alarmant și specialiștii în domeniu vorbesc despre o epocă a anxietății. Există dovezi clinice care susțin faptul că anxietate se dezvoltă în familie; genele și aspectele biologice sunt de asemenea responsabile pentru exprimarea stărilor de anxietate, dar sunt și situații în care anxietatea este modelată sau învățată.

De cele mai multe ori anxietatea ignorată în copilărie sau adolescență poate avea consecințe severe. Spre exemplu comportamentele de evitare ca răspuns la confruntarea cu situația anxiogenă poate genera performanțe scăzute la școală, probleme la locul de muncă sau în îndeplinirea anumitor responsabilități de familie.

Persoanele care suferă de anxietate netratată ajung să dezvolte adesea și alte probleme de sănătate mintală, precum depresia, dependența de substanțe sau tulburările comportamentale.

ShareShare on FacebookShare on Google+Pin on PinterestTweet about this on TwitterEmail this to someone

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *